Poluarea continuă să fie una dintre cele mai presante probleme ale planetei noastre. În acest context, autoritățile europene și internaționale depun eforturi considerabile pentru a găsi și implementa măsuri eficiente de combatere și prevenire a poluării, care amenință grav ecosistemele, calitatea apei și sănătatea publică. Una dintre prioritățile majore în acest sens este orientarea către industriile cu cel mai mare impact asupra mediului. Industria chimică, de exemplu, se numară printre cele mai poluante, generând aproximativ 30% din totalul deșeurilor toxice și substanțelor nocive.
Astfel, companiile au o responsabilitate morală de a găsi soluții și metode pentru reducerea impactului lor negativ asupra mediului și sănătății publice. În caz contrar, aceste organizații pot fi supuse la sancțiuni severe în cazul nerespectării măsurilor de prevenire și reducere a poluării. Dacă vrei să contribui și tu la prevenirea poluării, atunci află în acest articol dacă și compania ta are o datorie față de mediu și ce poți face în această privința!
Cuprins:
- Combaterea poluării industriale în România. Ce domenii sunt responsabile în această misiune?
- Măsuri de combatere a poluării. Ce pot face companiile pentru a reduce poluarea?
- Metode de prevenire și combatere a poluării la nivel european. Ce spune legislația?
1. Combaterea poluării industriale în România. Ce domenii sunt responsabile în această misiune?
În Romania, ca și în multe alte țări, problema poluării este una gravă și presantă. Utilizarea tehnologiilor învechite și procesele de producție ineficiente au amplificat această problemă, afectând nu doar mediul inconjurator, ci și sănătatea și bunăstarea populației. De aceea, este crucial ca autoritățile și organizațiile să identifice domeniile responsabile de combaterea poluării și măsurile care pot fi luate pentru a reduce efectele negative asupra mediului și sănătății publice. Printre industriile din România care ar trebui să se implice activ în combaterea poluării și să ia măsuri în această privința se numară:
Sectorul energetic este unul dintre principalii contributori la poluarea aerului și apei. Centralele termice care folosesc cărbune și alte surse de energie fosilă sunt responsabile pentru emisiile mari de gaze cu efect de seră și pentru poluarea aerului cu particule fine și dioxid de sulf. Din fericire, însă, în ultimii ani, s-au făcut eforturi pentru trecerea la surse de energie regenerabilă și pentru modernizarea centralelor termice pentru a reduce emisiile.
Industria chimică reprezintă unul dintre cele mai poluante domenii din România, din cauza proceselor complexe de producție care implică utilizarea unei game variate de substanțe chimice. Producția industrială a acestor substanțe poate genera deșeuri toxice și periculoase, care, dacă nu sunt gestionate corespunzător, pot ajunge să polueze apele și solul din jurul uzinelor chimice. Mai mult decât atât, emisiile atmosferice rezultate din procesele de producție pot conține substanțe nocive care afectează calitatea aerului și pot duce la apariția unor probleme grave de sănătate pentru populație. Implementarea unor tehnologii mai curate și procese de producție mai eficiente reprezintă soluții vitale pentru reducerea emisiilor de deșeuri toxice, poluare a apei și a aerului, dar contribuie și la protejarea resurselor naturale și a biodiversității.
Industria transportului în România exercită un impact semnificativ asupra mediului, manifestându-se prin emisiile de gaze cu efect de seră și poluanți atmosferici, precum și prin alterarea ecosistemelor și a biodiversității. Un studiu realizat de IINCD-Ecoind a evidentiat că sectorul transporturilor contribuie cu aproximativ 25% la emisiile totale de CO2 din Romania, având astfel un rol important în exacerbarea schimbărilor climatice. De exemplu, traficul rutier intens din marile orașe generează emisii de NOx și particule fine care afectează calitatea aerului și sănătatea populației, conform rapoartelor elaborate de Agenția Europeană a Mediului. În plus, construcția de autostrăzi și drumuri poate duce la fragmentarea habitatelor naturale și la perturbarea migrației speciilor sălbatice, ca în cazul autostrăzii A3, care a determinat degradarea zonelor umede din Delta Dunarii. Pentru a atenua aceste efecte negative, sunt necesare măsuri concrete precum promovarea transportului public și a mobilității sustenabile, investiții în infrastructura feroviară și încurajarea utilizării transportului alternativ, cum ar fi bicicletele și vehiculele electrice.
Agricultura din România se bazează în mare parte pe practici intensive, caracterizate de utilizarea excesivă a pesticidelor și a fertilizatorilor chimici. Această abordare poate avea consecințe grave asupra mediului, cum ar fi poluarea solului și a apelor subterane. Agenția Europeană a Mediului (AEM) a exprimat îngrijorare cu privire la nivelul ridicat al utilizării pesticidelor în agricultura românească, atrăgând atenția asupra impactului negativ al acestora asupra biodiversității și a sănătății umane. Adoptarea practicilor agricole durabile, cum ar fi: rotirea culturilor, utilizarea biofertilizantilor și promovarea agriculturii organice, poate contribui semnificativ la reducerea impactului negativ asupra mediului și la protejarea sănătății publice.
Imagine de nuraghies pe Freepik.com
- Gospodăriile și sectorul gestionării deșeurilor
Potrivit unui studiu realizat de INS, gospodăriile din Romania genereaza anual aproximativ 8,5 milioane de tone de deseuri, din care aproximativ 40% sunt deșeuri alimentare, iar 25% sunt deșeuri de plastic. Aceste cifre alarmante subliniază importanța unei gestionări responsabile a deșeurilor în vederea protejării mediului înconjurator și a sănătății publice. Este crucial ca fiecare cetățean să înteleaga și să iși asume responsabilitatea în gestionarea corectă a deșeurilor din gospodărie, având în vedere impactul direct al acestei activități asupra mediului.
Autoritățile locale trebuie să se implice în această misiune promovând campanii de educare privind promovarea reciclării și compostării, precum și oferind accesibilitate la statii de colectare selectiva a deșeurilor. În același timp, fiecare membru al unei gospodării poate contribui la lupta împotriva poluării prin adoptarea unor practici responsabile și folosind tehnologii și gadgeturi dedicate. Sacii de gunoi folosiți pot fi de diferite culori specifice pentru diferite tipuri de deșeuri: sacii cei verzi sunt pentru deșeurile organice, albaștri pentru deșeurile reciclabile, iar cei galbeni pentru deșeurile periculoase sau deșeurile care necesită eliminare specială. Această codificare a culorilor facilitează procesul de sortare și reciclare a deșeurilor.
De altfel, construirea unui spaț iu dedicat în gospodărie pentru depozitarea și sortarea acestora și utilizarea suporților de saci pentru deșeuri sunt doar câteva exemple de gadgeturi care pot facilita procesul de colectare și reciclare. Alte soluții includ containere de compostare pentru resturile alimentare, sisteme inteligente de sortare și aplicații mobile pentru gestionarea eficientă a deșeurilor. Prin adoptarea acestor practici și utilizarea acestor gadgeturi, fiecare cetățean poate juca un rol important în reducerea poluării și în protejarea mediului pentru generațiile viitoare.
Imagine de bearfotos pe Freepik.com
2. Masuri de combatere a poluării. Ce pot face companiile pentru a reduce poluarea?
Poluarea reprezintă una dintre cele mai mari provocari ale societății moderne, iar companiile joacă un rol crucial în combaterea acestui fenomen și în protejarea mediului înconjurător. Deși unele industrii pot fi asociate cu niveluri ridicate de poluare, există numeroase măsuri pe care companiile le pot implementa pentru a reduce impactul lor asupra mediului și pentru a promova sustenabilitatea. Iată cum pot industriile locale să combată poluarea și să iși reducă amprenta asupra mediului:
1. Adoptarea tehnologiilor curate și sustenabile
O astfel de strategie în procesele de producție reprezintă o barieră de protecție în lupta împotriva poluării și în promovarea sustenabilității mediului. Printre aceste tehnologii se numară utilizarea energiei regenerabile, implementarea practicilor de eficiență energetică și optimizarea consumului de resurse. De altfel, energia regenerabilă, precum energia solară și energia eoliană, a câștigat tot mai mult teren în ultimii ani ca alternativă la sursele tradiționale de energie, datorită caracterului său curat și inepuizabil. Trecerea la sursele de energie regenerabilă poate reduce emisiile globale de carbon cu până la 70% pâna în 2050, comparativ cu scenariul bazat pe combustibili fosili, potrivit unui studiu realizat de Organizația Internatională pentru Energie Regenerabilă (IRENA). În ceea ce privește practicile de eficiență energetică, există numeroase exemple de companii care au implementat măsuri precum modernizarea echipamentelor si proceselor pentru a reduce consumul de energie. De exemplu, multe fabrici si uzine isi optimizeaza procesele de productie pentru a reduce pierderile de energie și pentru a maximiza eficiența utilizării resurselor. În întreaga lume, există numeroase exemple de companii care au adoptat tehnologii curate și sustenabile în activitățile lor. Unele fabrici au trecut complet la energie regenerabilă pentru a-și alimenta operațiunile, în timp ce altele au implementat sisteme avansate de reciclare și reutilizare a materialelor pentru a reduce cantitatea de deșeuri generate.
2. Economia circulară
Economia circulară se bazează pe conceptul de eliminare a ideii de „deșeu” și pe înlocuirea modelului tradițional liniar de producție și consum cu unul circular, în care resursele sunt valorificate la maximum și reintroduse constant în circuitul economic.
Un element definitoriu al economiei circulare este reciclarea extinsă a materialelor și produselor. Aceasta presupune colectarea, sortarea și prelucrarea deșeurilor pentru a le transforma în materii prime secundare sau în produse noi. Un exemplu concret este reciclarea plasticului pentru obținerea de ambalaje sau alte bunuri fabricate din plastic reciclat.
Totodată, în cadrul acestui model economic, companiile pot dezvolta produse concepute să aibă o durată de viață mai mare și să fie ușor de reparat sau întreținut. Acest lucru contribuie la reducerea volumului de deșeuri generate și la promovarea unei utilizări mai eficiente a resurselor.
Previziunile privind dezvoltarea economiei circulare sunt optimiste. Experții estimează că, în următorul deceniu, acest model ar putea genera sute de mii de noi locuri de muncă și ar putea aduce venituri suplimentare semnificative economiilor naționale. Pe termen lung, în următorii 50 de ani, economia circulară are potențialul de a transforma fundamental modul de funcționare al economiilor globale, făcându-le mai reziliente, mai sustenabile și mai adaptabile provocărilor viitorului.
Imagine de rawpixel.com pe Freepik.com
3. Reducerea utilizării substanțelor nocive
Multe industrii utilizează substanțe chimice și materiale periculoase în procesele lor de producție, contribuind astfel la poluarea solului, a apei și a aerului. Companiile pot diminua utilizarea acestor substanțe nocive prin identificarea și implementarea unor alternative mai sigure, precum și prin adoptarea celor mai ridicate standarde de siguranță și protecție a mediului în gestionarea substanțelor chimice.
Aceste standarde presupun respectarea unor cerințe stricte privind limitarea emisiilor de substanțe toxice, gestionarea corespunzătoare a deșeurilor periculoase și protejarea ecosistemelor vulnerabile.
Reciclarea sau valorificarea substanțelor periculoase se realizează printr-un proces complex, care implică identificarea, colectarea și tratarea acestora într-un mod sigur și eficient. În primul rând, este esențială o sortare adecvată a deșeurilor, prin separarea lor pe categorii, în funcție de natura și gradul de periculozitate. Ulterior, aceste deșeuri pot fi supuse unor procese de reciclare sau de recuperare a materialelor valoroase, contribuind astfel la reducerea cantității de deșeuri destinate depozitării finale.
De asemenea, containerele brute reprezintă echipamente de bază pentru colectarea și depozitarea temporară a deșeurilor periculoase în condiții de siguranță. Acestea sunt proiectate pentru a rezista la acțiunea substanțelor chimice agresive și pentru a preveni scurgerile, accidentele sau contaminarea mediului înconjurător.
4. Promovarea responsabilitatii sociale si a transparentei
O altă măsură esențială pe care companiile o pot adopta este promovarea responsabilității sociale și a transparenței în ceea ce privește impactul activităților lor asupra mediului. Organizațiile ar trebui să comunice deschis despre practicile lor de afaceri și să își asume pe deplin responsabilitatea pentru efectele pe care le generează asupra mediului și asupra comunităților în care își desfășoară activitatea.
De asemenea, companiile pot contribui la crearea unei culturi organizaționale sustenabile prin sensibilizarea și educarea angajaților, clienților și partenerilor de afaceri cu privire la importanța protejării mediului. Promovarea unui comportament responsabil și a unor practici ecologice la toate nivelurile contribuie nu doar la reducerea amprentei ecologice, ci și la consolidarea reputației și credibilității companiei în fața societății.
3. Metode de prevenire si combatere a poluarii la nivel european - ce spune legislatia?
Uniunea Europeană (UE) a adoptat o serie de directive și reglementări menite să prevină și să combată poluarea, abordând o gamă largă de aspecte — de la gestionarea deșeurilor până la reducerea emisiilor industriale. Una dintre cele mai importante măsuri o reprezintă promovarea colectării selective prin intermediul unor recipiente special destinate diferitelor tipuri de deșeuri. Acest principiu este prevăzut în Directiva-cadru privind deșeurile (WFD), care impune statelor membre să promoveze colectarea selectivă și reciclarea, cu scopul de a reduce impactul asupra mediului și de a încuraja utilizarea eficientă a resurselor.
Totodată, Uniunea Europeană a adoptat Directivele IPPC (Integrated Pollution Prevention and Control), referitoare la prevenirea și controlul integrat al poluării. Acestea reglementează emisiile industriale și impun standarde stricte pentru reducerea poluării provenite din diverse sectoare economice, contribuind la o mai bună protecție a mediului și a sănătății publice.
În paralel, UE depune eforturi considerabile pentru a încuraja companiile să investească în tehnologii curate, mai puțin poluante și mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor. Astfel de inițiative nu doar reduc impactul asupra mediului, ci și sporesc competitivitatea industriei europene în contextul global. De asemenea, Uniunea stabilește limite stricte pentru emisiile de poluanți în aer și apă, pentru a proteja ecosistemele și sănătatea umană. Companiile care depășesc aceste limite se confruntă cu sancțiuni severe, precum amenzi substanțiale sau restricții operaționale — instrumente esențiale pentru asigurarea conformității și menținerea unui mediu sănătos pentru toți cetățenii europeni.
Un alt pilon important al politicilor europene îl reprezintă sprijinul financiar și stimulentele economice acordate companiilor care investesc în tehnologii durabile. Fondurile europene pot fi utilizate pentru modernizarea echipamentelor, implementarea unor practici de producție mai eficiente și dezvoltarea de soluții inovatoare, prietenoase cu mediul. În acest fel, se creează un cerc virtuos: companiile sunt motivate să adopte soluții sustenabile, iar beneficiile se reflectă direct în protejarea mediului și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.
În concluzie, poluarea rămâne una dintre cele mai grave amenințări la adresa viitorului planetei și a sănătății oamenilor. Cu toate acestea, există motive de optimism: prin măsuri legislative adecvate, promovarea tehnologiilor sustenabile și implicarea activă a fiecărui individ, companie și autoritate locală, putem construi un viitor mai curat și mai sigur. Fiecare acțiune contează — iar prin educație, conștientizare și colaborare, putem produce schimbări semnificative și durabile în lupta împotriva poluării.
Referinte:
https://www.climateaction.org/news/new-report-from-irena-shows-renewables-help-fuel-cost-savings-of-520-billio
https://environment.ec.europa.eu/topics/industrial-emissions-and-safety/industrial-emissions-directive_en
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_21_6264
https://www.eea.europa.eu/en/topics/in-depth/waste-and-recycling
