Poluarea solului. Informații utile pentru prevenirea acestui fenomen

Poluarea solului reprezintă o problemă globală extrem de importantă și periculoasă, prin consecințele devastatoare pe care le are asupra ecosistemelor terestre și asupra sănătății umane. Fenomenul are ca principală cauză diversele activități desfășurate de oameni, care afectează calitatea solului și biodiversitatea. După sute de ani de neglijare, poluarea solului a devenit un subiect important pe agenda statelor lumii, dar și a organizațiilor ecologiste, fiind stabilită o întreagă procedură care are drept scop prevenirea poluării și eliminarea contaminanților deja prezenți în sol.

Un element cu efect pozitiv, care nu presupune un efort susținut, este reprezentat de colectarea deșeurilor, astfel încât substanțele poluante să nu ducă la urmări negative asupra plantelor, animalelor și comunităților umane care utilizează solul.

În articolul de mai jos sunt prezentate informații interesante și utile despre poluarea solului: tipurile de poluare existente, cauzele și sursele care declanșează acest fenomen, precum și măsurile de prevenire și combatere pe care oamenii le implementează în acest sens. De asemenea, se va evidenția rolul colectării și sortării deșeurilor în prevenirea apariției poluării solului.

Poluarea solului este un proces complex prin care diferite substanțe nocive (produse chimice, biologice și alte substanțe poluante) ajung în sol în cantități apreciabile, afectând astfel în mod negativ mediul înconjurător. Substanțele respective provin din surse variate, cele mai semnificative fiind activitățile industriale, agricultura, accidentele chimice și depozitarea improprie a diferitelor materiale.

Prezența lor afectează considerabil calitatea solului, uneori într-un mod extrem de grav, ceea ce se resfrânge asupra biodiversității și asupra sănătății persoanelor care trăiesc în zona afectată. Aceste caracteristici oferă o definiție generală a poluării solului, însă realitatea este mult mai complexă, atât în ceea ce privește numeroasele tipuri de poluanți care afectează solul, cât și legat de cauzele fenomenului.

1.1. Cauzele poluării solului

Odată cu dezvoltarea civilizației umane au apărut și diferite tipuri de elemente poluante care, uneori, au ajuns să provoace schimbări negative în ceea ce privește structura și calitatea solului. Multă vreme, aceste modificări au fost minore, atât datorită demografiei reduse, cât și a practicării unor activități, în general, benefice.

Situația s-a schimbat începând cu secolul al XIX-lea, odată cu dezvoltarea industriei și utilizarea unui număr tot mai mare de substanțe chimice. În prezent, poluarea solului a devenit o problemă majoră în aproape toate zonele lumii, în principal din cauza poluărilor istorice, efectuate înainte ca omenirea să realizeze pericolul folosirii intensive a unor proceduri poluante.

Printre principalele cauze ale poluării solului din trecut și din prezent se numără:

• Activitățile industriale au ca efect secundar producerea de deșeuri care, de multe ori, ajung să fie deversate și să se fixeze în structura solului. Această cauză este cea mai des întâlnită și, în plus, una dintre cele mai periculoase, deoarece deșeurile industriale nu sunt biodegradabile și afectează calitatea solului pentru sute de ani.
• Agricultura intensivă presupune folosirea excesivă a unor substanțe chimice, precum îngrășămintele, pesticidele și insecticidele, care au ca efect secundar degradarea solului. În unele cazuri, aceste substanțe rămân active pentru zeci de ani și afectează calitatea recoltelor, putând chiar pune în pericol sănătatea oamenilor care le consumă.
• Gestionarea inadecvată a deșeurilor poate contribui semnificativ la poluarea solului prin pătrunderea în structura acestuia a unor deșeuri solide și lichide periculoase, care pot ajunge mai apoi, prin intermediul pânzei freatice, în alimentația umană.

1.2. Surse de poluare a solului

1.3. Tipuri de poluare a solului

2.1. Prevenirea poluării solului

• Reciclarea deșeurilor este o măsura viabilă din punct de vedere economic, ușor de îndeplinit, care oferă o protecție suplimentară, pentru că deșeurile nu mai ajung la gropile de gunoi sau aruncate la întâmplare, riscul de poluare diminuându-se foarte mult.
• Depozitarea adecvată a acelor deșeuri ce nu pot fi reciclate are rolul de a nu permite pătrunderea substanțelor chimice în structura solului și a apelor subterane, protejând astfel natura și sănătatea oamenilor.
• Agricultura sustenabilă manifestată prin adoptarea unor practici ce protejează solul, cum ar fi folosirea unor cantități reduse de substanțe chimice, înlocuirea îngrășămintelor de sinteză cu cele naturale sau implementarea unor tehnici de conservare a solului contribuie semnificativ la protejarea acestuia.
• Controlul eroziunii este o măsură ce permite protejarea stratului fertil al solului și impiedică extinderea fenomenului de deșertificare. În acest sens, ideale sunt măsuri precum plantarea vegetatiei de protecție, a pădurilor sau realizarea unor lucrări specifice.
• Utilizarea responsabilă a resurselor naturale contribuie la micșorarea urmărilor negative ale activităților umane asupra solului. Este posibil ca civilizația umană să continue să se dezvolte în ritmuri apreciabile, fără a polua solul prin utilizarea unor inovații tehnologice și sustenabile.
• Întreaga populație trebuie să ia parte la efortul de protejare a solului, în acest sens fiind indicată o promovare a conștientizării cu privire la urmările activităților umane asupra calității sale.

2.2. Combaterea poluării solului

O suprafață însemnată a solului, în special în țările dezvoltate, unde multă vreme a existat o agricultură intensivă și o dezvoltare industrială apreciabilă, este poluată în prezent, ajungându-se până la situații în care nu mai poate fi susținută producția agricolă conformă, iar sănătatea persoanelor ce locuiesc în respectivele zone este afectată. Pentru îndepărtarea acestor urmări negative există mai multe metode de combatere a poluării solului, cum ar fi:

• Remedierea biologica a solului constă în folosirea unor microorganisme și plante ce au capacitatea de a extrage și de a metaboliza poluanții solului. Tehnica este cunoscută în limbajul de specialitate sub denumirea de fitoremediere, fiind una dintre cele mai accesibile variante, pentru că nu implică cheltuieli majore, iar îndepărtarea poluanților este una apreciabilă.
• Anumiți poluanți pot fi îndepărtați din pământ prin folosirea unor tehnologii de extracție fizică sau chimică. Prin procese de spălare chimică sau extracție cu solvenți se pot elimina din sol acele substanțe ce creează toxicitate și probleme pentru natură și oameni.
• În unele cazuri este utilă introducerea în sol a unor substanțe chimice benefice, cu rol de a accelera procesul de descompunere a poluanților și de transformare a acestora în substanțe inofensive.
• În zonele de depozitare a deșeurilor menajere sau de alt tip este indicată construirea unor baraje subterane, care limitează pătrunderea substanțelor toxice către zonele curate ale solului.
• Aerarea solului stimulează activitatea microorganismelor benefice și accelerează procesele naturale de degradare a poluanților.

3. Rolul colectării și sortării deșeurilor în prevenirea poluării solului

Printre măsurile cele mai ușor de utilizat în vederea prevenirii și combaterii poluării solului sunt colectarea și sortarea deșeurilor, elemente extrem de eficiente, cu urmări pozitive semnificative asupra calității mediului înconjurător. Prin aceste procedee se evită poluarea solului cu deșeuri menajere sau de alt tip și, în plus, se obține accesul la cantități însemnate de produse ce pot reveni în procesul de producție, încurajându-se astfel economia circulară. La acest efort trebuie să participe întreaga populație, persoane fizice sau juridice, care trebuie să ia acele măsuri menite să evite producerea de sol poluat:

• Cel mai important rol în acest sens este cel al antreprenorilor care în cadrul activității lor produc diferite substanțe ce ar putea să polueze. Pentru a se evita o astfel de situație se pot monta cosuri de gunoi și suporți de saci pentru deșeuri cu ajutorul cărora deșeurile pot fi colectate într-un mod nepoluant. Cea mai utilă soluție este cea a statiilor de colectare selectiva ce permit adunarea deșeurilor pe categorii, ușurând activitățile ulterioare.
• Promovarea economiei circulare este o măsură bună și pentru prevenirea poluării solului, deoarece astfel se pot utiliza optim resursele. În acest mod este evitată producerea excesivă de deșeuri, acestea ajungând să devină poluanți în cele mai multe cazuri.
• Colectarea și reciclarea deșeurilor trebuie să fie responsabilitatea întregii comunități. Prin diverse activități oamenii trebuie să înțeleagă influența poluanților solului asupra mediului, ceea ce, cu siguranță, îndeamnă la promovarea unui comportament responsabil în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Doar printr-un efort comun în acest sens pot fi evitate situații problematice, care ar afecta negativ un număr însemnat de oameni și de ecosisteme.
• Folosirea colectării selective are un rol semnificativ în protejarea biodiversității. Prin reducerea poluării solului cu deșeuri nedegradabile și periculoase, plantele și animalele sunt protejate, ceea ce este considerat a fi un element pozitiv pentru comunitățile umane ce locuiesc în apropiere.
• Prin reutilizarea deșeurilor colectate în mod selectiv se micșorează presiunea asupra resurselor naturale ale solului și subsolului, deoarece se reduce necesitatea extragerii materiilor prime datorită materialelor ce pot fi reciclate după colectarea lor corespunzătoare.

  În concluzie, poluarea solului este o problemă semnificativă a întregii omeniri, din această cauză fiind necesare diferite măsuri urgente și corespunzătoare, pentru evitarea introducerii de materiale poluante în natură și pentru îndepărtarea urmărilor negative ale dezvoltării societății moderne.